Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.
Bunicul stă pe prispă. Se gândeşte. La ce se gândeşte? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe şi creţe parcă sunt nişte ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustăţile, barba... peste toate au nins anii mulţi şi grei.
Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi şi mângâietori.
Cine trânti poarta?
- Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoşeii moşului!
Un băietan ş-o fetiţă, roşii şi bucălai, sărutară mânele lui "tata-moşu".
- Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările?
- Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi.
- Poi, raţele n-au aripi? de ce nu zboară?
- Zboară, zise băiatul, dar pe jos.
Bătrânul coprinse într-o mână pe fată şi în cealaltă pe băiat.
- O, voinicii moşului!...
Şi zâmbi pe sub mustăţi, şi-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui erau numai lumină şi binecuvântare.
- Tată-moşule, da' cocorii un' se duc când se duc?
- În ţara cocorilor.
- În ţara cocorilor?
- Da.
- Dar rândunelile un'se duc când se duc?
- În ţara rândunelilor.
- În ţara rândunelilor?
- Da.
- Tată-moşule, aş vrea să-mi crească şi mie aripi şi să zbor sus de tot, până în slava cerului, zise băiatul netezindu-i barba.
- Dacă ţi-o creşte ţie aripi, zise fata, mie să-mi prinzi o presură şi un sticlete.
- Da... hâ... hâ... poi ce fel... şi mie?
Fata se întristă.
Bătrânul o mângâie şi zise băiatului:
- Bine, să prinzi şi pentru tine, să prinzi şi pentru ea.
- Ţie două şi mie două... nu e-aşa, tată-moşule?
- Fireşte, ţie două, lui două şi mie una.
- Vrei şi tu, tată-moşule? întrebă băiatul cu mândrie.
- Cum de nu?! Mie un scatiu.
Ce fericiţi sunt!
Băiatul încălecă pe un genuchi şi fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi cazace, căzăcele, ce caţi noaptea prin argele"...
O femeie uscăţivă intră pe poartă cu două doniţi de apă. Copii tăcură din râs şi bunicul din cântec.
E muma lor şi fata lui.
Cum îl văzu, începu:
- I... tată, şi d-ta... iar îi răzgâi... o să ţi să suie în cap...
Bunicul ridică mâna în sus, aducând deştele ca un preot care binecuvintează, şi zise prelung:
- Lăsaţi pe copii să vie la mine!
- Biiine, tată, biiine... dar ştii... o, bată-i focul de copii!...
Femeia intră în casă.
- Să-i bată norocul şi sănătatea, şopti moşul ca şi cum ar fi mustrat pe cineva, şi sărută în creştetul capului şi pe unul, şi pe altul.
Şi iar începu râsul, şi jocul, şi cântecul.
Se osteni bunicul. Stătu din joc. Copiii începură să-l mângâie.
Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.
- Partea asta este a mea.
- Şi partea asta, a mea!
- Mustaţa asta este a mea.
- Şi asta, a mea!
La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:
- Pe din două.
Şi copii o şi dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.
- Jumătate mie.
- Şi jumătate mie.
Şi după ce o împărţiră frăţeşte, începu lauda.
Băiatul:
- Mustaţa mea e mai lungă.
Fata:
- Ba a mea e mai lungă!
Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu şi-i împăcă zicându-le:
- Amândouă sunt deopotrivă.
- Ş-a mea, ş-a ei!
- Ş-a mea, ş-a lui!
La obraji cearta se aprinse mai tare.
- Partea mea e mai frumoasă.
- Ba a mea, că e mai albă!
Bunicul zâmbi.
- Ba a mea, că e mai caldă!
- Ba a mea, că e mai dulce!
- Ba a mea, că nu e ca a ta!
- Ba a mea, că are un ochi mai verde!
- Ba a mea, că are un ochi şi mai verde!
Bunicul abia se ţinea de râs.
- Ba a mea!
- Ba a mea!
Şi băiatul, înfuriindu-se, trase o palmă în partea fetei.
Fata ţipă, sări de pe genuchiul bătrânului, se repezi şi trase o palmă în partea băiatului.
Băiatul, cu lacrâmile în ochi, sărută partea lui, şi fata, suspinând pe a ei.
Mama lor ieşi pe uşe şi întrebă rastit:
- Ce e asta, vermi neadormiţi!
Obrajii bunicului erau roşii şi calzi. Şi surâzând fericit, răspunse fie-sei:
- Lăsaţi pe copii să vie la mine!
1, 2, Button my shoe,
3, 4, Knock on the door,
5, 6, Pick up the sticks,
7, 8, Lay them straight,
9, 10, Good fat hen!
11, 12, Dig and delve,
13, 14, Draw the curtain,
15, 16, Maids in the kitchen,
17, 18, Maids are waiting,
19, 20, My platter’s empty,
Please, mamma, give me some dinner!
Pe site www.gradinite.particulare.ro gasiti detalii despre:Centrul educational Micul Regat Constanta pentru copii de la 1 an , Gradinite din Constanta - Gradinite particulare din
Constanta: GradinitaBrancoveneasca Constanta,Gradinita Champions Constanta, Gradinita
Casuta cu povesti Constanta, Gradinita Cambridge Constanta, Gradinita Spectrum Constanta, Gradinita Racor Constanta, Gradinita La Nouvelle Generation Constanta, Gradinite cu program de vara Constanta- Gradinita de vara Micul Brancovean din Constanta, Gradinite cu program saptamanal Constanta,Gradinite din Constanta - Gradinite de stat din Constanta - gradinite cu program normal Constanta,gradinite cu program prelungit Constanta Scoli din Constanta - Scoli particulare din Constanta: Scoala Brancoveneasca Constanta, Scoala
Petre Ispirescu Constanta, Scoala Cambridge Constanta, Scoala Spectrum Constanta, Scoala La Nouvelle Generation Constanta, Scoli de vara Constanta:Scoala de vara Micul Brancovean Constanta Locuri de joaca din
Constanta:Loc
de joaca
Strumfii
Land Constanta, Loc
de joaca Kiddy Dady Constanta After school din Constanta: After school
Strumfii Land Constanta, After school Scoala Brancoveneasca Constanta, After
school Sezen Stil Constanta, After school Clubul Istetilor Constanta, after school Constanta.Crese din Constanta Animatori pentru petreceri din Constanta: Clovnul Sica si
trupaCiresarii Constanta,clovn Constanta Club de dans Constanta Black
Sea – stiinta miscarii pentru copiii
dumneavoastra Cabinet terapii alternative Constanta: Biorezonanta,Medicina
estetica Timp liber: Program teatru pentru copii, Poezii pentru copii, Povesti
pentru copii Cantece pentru copii, Poze de colorat pentru copii, Evenimente,Spectacole,
Concerte. Papusi pentru copii Aradeanca,Libraria Constanta-Libraria Brancoveneasca-Sfintii Martiri Brancoveni Constanta.
Retete de sarbatori
